Ideologie și conspiraționism

Problema apare când ideologia produce „orbire”, când oamenii ajung să se identifice atât de tare cu anumite convingeri încât nu mai „văd” altceva.

Ciprian Cucu 21.02.2023

De același autor

Am descris într-un articol anterior câteva dintre profilurile din media alternativă din România, acest ecosistem al influencerilor, publicațiilor și posturilor Radio/TV care par să trăiască din dezinformare, teorii conspiraționale și propagandă. Reacțiile contrare sunt de așteptat, până la urmă acest spațiu media al falsului și manipulării există pentru că există public. Trecând însă printre reacții, am remarcat ceva, chiar la criticii mai serioși: confundarea până la contopire a ideologiei cu conspiraționismul.

Observația inițială a fenomenului nu-mi aparține, este făcută de Peter Pomerantsev, jurnalist britanic de origine ucraineană, autor al unor cărți excelente despre dezinformare și propagandă, cu accent pe Rusia. După Pomerantsev, există o transformare semnificativă în relația dintre teoriile conspiraționale și puterea politică:

„Teoriile conspiraționale au fost folosite de mult pentru a menține puterea: leadershipul sovietic vedea conspirații capitaliste și contrarevoluționare peste tot; naziștii vedeau conspirații evreiești. Dar acele conspirații erau în final acolo pentru a sprijini o anumită ideologie, fie că vorbim de lupta de clasă pentru comuniști sau de supremația rasială pentru naziști. Pentru regimurile de astăzi (...) ideea că trăim într-o lume plină de conspirații devine întreaga perspectivă asupra lumii. Conspiraționismul nu mai susține ideologia, o înlocuiește”.1

Ideologie și orbire ideologică

Până la un punct, ideologiile ne sunt utile. Ne ajută să conturăm o viziune a lumii pe care ne-o dorim, ceea ce creează un cadru pentru preferințele noastre de politici publice, fundamentate în final pe idei din filosofie politică. Unii pot prefera o perspectivă în care tradițiile sunt esențiale pentru dezvoltarea societății, deci trebuie păstrate cu sfințenie. Alții consideră că tradițiile sunt anacronice, că trebuie păstrate în muzee și folosite doar ca punct de plecare într-o dezbatere despre progres. Unii cred că fiecare om este în mod responsabil de propria viață, că nu poate da greș dacă se străduiește suficient. Alții cred că societatea este profund inegală, că nu toți avem aceleași oportunități și că trebuie să intervenim pentru egalizarea șanselor.

Indiferent de poziția pe care o avem pe astfel de subiecte, chiar dacă unele poziții par diametral opuse, dezbaterea rămâne posibilă. Oricât de înverșunate ar fi taberele, pozițiile evoluează în timp, chiar dacă mai greu decât și-ar dori unii, respectiv mult mai repede decât vor alții. Chiar pe subiectul drepturilor persoanelor LGBT într-o țară precum România, s-a renunțat (mai de bună voie, mai siliți de comunitatea internațională) la a considera homosexualitatea ilegală. Nu doar atât, dar perspectiva asupra comunității LGBT este clar diferită față de acum 20 de ani, semn că un soi de dezbatere a existat în societate.

Problema apare când ideologia produce „orbire”, când oamenii ajung să se identifice atât de tare cu anumite convingeri încât nu mai „văd” altceva. Vedem situația aceasta prea des în ultima vreme, în România și la nivel global. Un exemplu poate fi ralierea conservatorilor din SUA în jurul lui Hershel Walker, candidat2 republican pentru Senatul SUA, în 2022. Walker a candidat pe o platformă ultraconservatoare, pro-religie, antiavort și pro-familie. Deși s-a dovedit că este mincinos (nu respectă principiile creștine), că a plătit pentru avortul unei foste iubite, că are copii nerecunoscuți și că și-a amenințat fosta soție și copiii, deși contracandidatul său era pastor (!) familist, mulți votanți republicani au continuat să-l susțină. Motivul este ilustrat de un susținător, intervievat într-un podcast – îl susținem pentru că „vorbește ca Trump”, pentru că spune ce trebuie despre avort, despre LGBT, despre cultura „woke”.

Conspiraționismul face dezbaterea imposibilă

Oricât de problematică poate deveni ideologia, nimic nu dinamitează orice șansă a discuției ca perspectiva conspiraționistă. Ce discuție mai poți avea cu cineva care nu acceptă bazele comune ale realității? Ce discuție mai poți avea cu cineva care este convins că vrei să-l distrugi, că ești o amenințare existențială pentru modul său de viață?

Conservatorii se poziționează față de comunitatea LGBT folosind argumente ideologice, de exemplu văd în posibilitatea unei căsătorii gay o încălcare a tradiției sau o inversare a rolului natural al cuplului – acela de a propaga specia, de a face copii. Unii, mai predispuși la fundamentalism religios aduc argumente din Biblie. Însă și ultraconservatorii se mai înmoaie în timp, unii acceptă deja parteneriatul civil în locul căsătoriei drept un compromis acceptabil. Chiar dintre cei mai religioși, mulți se mulțumesc să se replieze pe poziția de a „condamna păcatul, nu păcătosul”.

Pe de altă parte, conspiraționismul vede în LGBT o parte3 a unui complot globalist de a ne distruge identitatea, de a reduce populația și de a o transforma într-un grup obedient. Nu mai e deloc vorba despre oameni care sunt diferiți și cu care trebuie să negociem modul de conviețuire, ci devine despre un plan care urmărește o agendă malefică. Dacă n-ați auzit încă de „agenda gay”, n-ați fost atenți. În această perspectivă nici măcar nu mai există dialog cu comunitatea LGBT, pentru că aceasta devine doar o unealtă în mâna unor grupuri ascunse.

Conspirațideologul Cristian Terheș

Despărțirea ideologiei de conspiraționism (de manipulare a informației în general) poate fi o provocare în analiza discursului politic sau analiza media. Toți avem predispozițiile noastre care ne pot produce momente de orbire ideologică. Eu m-am declarat în repetate rânduri „progresist moderat”, am scris despre excesele progresismului, dar tot găsesc dificil, uneori, să separ pozițiile politice de narațiunile false din discursul multor influenceri.

Cristian Terheș este probabil cel mai bun exemplu – politician activ în Parlamentul European, afiliat la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), un grup eurosceptic fondat pe ideea importanței centrale a suveranismului național, a principiilor morale ale creștinismului și libertății individuale.

Deși politician de dreapta, Terheș a fost ales în 2019 din partea PNȚCD pe listele PSD, însă recent a fost anunțat cap de listă pentru AUR la alegerile pentru PE din 2024, un fel de (re)venire la matcă. Printre „suveraniști”, Terheș este unul dintre puținii pro-americani și care susține în mod deschis Ucraina în fața invaziei rusești.

Terheș este convins că Uniunea Europeană e condusă de un grup de birocrați nealeși de nimeni care sunt adepții unei ideologii neomarxiste. Tot ce fac aceștia e prin definiție greșit, parte a unui complot progresist, de la green deal la măsurile împotriva pandemiei sau dezvoltarea și autorizarea vaccinurilor.

Aici apare problema – când pleci de la premisa conspirației, nu mai poți pretinde că ești deschis la dialog sau negociere. Terheș are dreptate când solicită Comisiei Europene să publice contractul cu Pfizer, până la urmă transparența este un principiu fundamental al democrației, însă el nu se rezumă la astfel de acțiuni politice, ci distribuie constant mesaje care alimentează narațiuni false.

De exemplu, Terheș susține ideea că vaccinurile cauzează morți subite pe bandă rulantă, ceea ce este demonstrat ca fiind fals. Cazurile în care se poate face o legătură între vaccinare și deces sunt extrem de reduse – un studiu publicat în Nature propune o rată de 1,15 la un milion de persoane ca relație probabilă, în timp ce un alt studiu a reușit să identifice până în decembrie 2021 un număr de 38 de decese cauzate de vaccin din aproximativ 4,3 miliarde de persoane vaccinate.

Terheș a promovat „filmul” „Died Suddenly”, care nu este decât un colaj de minciuni și teorii conspiraționale demontat în repetate rânduri (vezi aici, aici sau aici). Filmul este atât de slab, încât prezintă un colaj de „morți subite” menționate în știri, dintre care majoritatea au fost identificate ca fiind survenite înaintea lansării vaccinului sau din alte cauze (ex. accidente) și una este despre decesul Stadia – o platformă de gaming deținută de Google, a cărei închidere a fost prezentată într-un articol online sub titlul „Stadia a murit precum a devenit Hemingway falimentar: gradual, apoi subit”. Câtă vreme apare cuvântul-cheie subit, se pare că altceva nu mai contează.

Tot pe subiectul COVID, Terheș susține, incorect, că ar exista o corelație între rata de vaccinare și rata mortalității excesive. Această narațiune este comună în mișcarea suveranist-conspiraționistă din România și este fundamentată pe eroarea de selecție – manipularea prin selectarea dintr-un set de date a unor puncte care par să confirme ipoteza și ignorarea celorlalte.

Terheș are și alte teme pe care le instrumentalizează manipulator. Susține, de exemplu, că digitalizarea este menită să ne supravegheze sau că aprobarea de către UE a unor insecte pentru consum uman este un pas spre dictatură alimentară. La finalul lui ianuarie s-a declarat afectat de dărâmarea statuii lui Iuliu Maniu, lamentându-se într-un live apreciat de peste 15.000 de persoane de această „lovitură” la adresa identității și simbolurilor naționale, deși statuia a fost dată jos temporar pentru lucrări de infrastructură în zonă, după care a fost pusă înapoi.

Toate aceste mesaje nu au alt scop decât întărirea meta-narațiunii principale: globaliștii, atât din România, cât în special de la Bruxelles, sunt răi într-un sens profund – malefici chiar, iar tot ce spun și fac sunt pretexte care ascund în spate planuri abile ce urmăresc numai și numai impunerea unei dictaturi absolute.

Întocmai cum observa Pomerantsev, astfel de poziții depășesc relația obișnuită, în care pozițiile politice sunt susținute cu manipulări, pentru că poziția fundamentală devine în final una singură: tot ce vedeți și ce se întâmplă e parte a unei conspirații împotriva voastră. Or, asta nu mai este ideologie, e conspiraționism. //


1. Peter Pomerantsev – This is Not Propaganda: Adventures in the War Against Reality. Faber Faber, 2019.

2. Walker a pierdut alegerile în fața democratului Raphael Warnok.

3. Alături de alte metode subsumate aceluiași plan, cum ar fi propunerile din zona green deal, vaccinarea anti‑COVID sau orice are vreo legătură cu digitalizarea.

Opinii

RECOMANDAREA EDITORILOR

Bref

Media Culpa

Vis a Vis

Opinii

Redacția

Calea Victoriei 120, Sector 1, Bucuresti, Romania
Tel: +4021 3112208
Fax: +4021 3141776
Email: redactia@revista22.ro

Revista 22 este editata de
Grupul pentru Dialog Social

Abonamente ediția tipărită

Abonamente interne cu
expediere prin poștă

45 lei pe 3 luni
80 lei pe 6 luni
150 lei pe 1 an

Abonamente interne cu
ridicare de la redacție

36 lei pe 3 luni
62 lei pe 6 luni
115 lei pe 1 an

Abonare la newsletter

© 2024 Revista 22