O întrebare sinceră, puțin inconfortabilă, pentru că ne oglindește o parte a psihicului pe care preferăm să o ignorăm

Uneori, ne uităm la răul altora pur și simplu pentru că amorțește. Este atât de intens încât ne forțează să nu ne mai gândim la propriile noastre gânduri sau la golul de după o zi obositoare.

Ceva similar , Aristotel spunea că tragedia ne ajută să ne curățăm de emoțiile negative prin frică și milă. Realitatea mi se pare prea obscură. Deși în fiecare zi te lovești de lucruri mărunte, ce mai târziu le vei numi amintiri. De începi a le înșira, poți scrie un serialul ce-l poți numi....o poate....,, viața bate filmul!,,

Doar un gând!?!